Vorbim de o terminologie codificată, menită să evite detectarea unor expresii de către algoritmii lingvistici inteligenți. Pentru a depăși filtrele de conținut, utilizatorii rețelelor sociale folosesc un limbaj codificat în locul termenilor interziși.
Rețelele sociale precum Facebook, Instagram și TikTok au devenit din ce în ce mai performante în identificarea și eliminarea exprimărilor de limbaj și de conținut, care încalcă standardele comunității lor.
De cealaltă parte se află utilizatorii acestor platforme, care au inventat o terminologie codificată, menită să evite detectarea unor expresii de către algoritmi și sancționarea în consecință.
Aceste expresii sunt denumite ”algospeak” și au potențialul de a influența pe scară largă limbajul cotidian.
Din cauza volumului mare de conținut postat, platformele de socializare folosesc inteligența artificială pentru a semnaliza, bloca și chiar elimina automat materialele nepotrivite. Scopul este de a reduce răspândirea dezinformării, precum și de a interzice conținutul considerat ofensator sau problematic.
Mulți utilizatori au motive legitime pentru a dori să discute totuși subiecte sensibile online.
De exemplu, victimele agresiunilor sexuale pot considera că este terapeutic să discute cu alte persoane despre propriile lor experiențele. Iar cei care se luptă cu gânduri de automutilare sau sinucidere pot beneficia de comunitățile online care oferă sprijin.
Așadar, pentru a trece de filtrele de conținut, utilizatorii rețelelor de socializare folosesc limbajul codificat ”algospeak” în locul termenilor interziși.
Astfel, referințele la sex, de exemplu, pot fi înlocuite cu un cuvânt inofensiv precum ”mascara”. ”Unalive” a devenit o modalitate convenită ca referire la moarte sau sinucidere. ”Accountant” înseamnă lucrătoare sexuală. ”Corn” ține loc de porno.
Sursa online: theconversation.org
